- Risipa alimentară și efectele sale
- Cum contribuie aspectul produselor la risipa de mâncare?
- Cum să citești corect etichetele produselor alimentare
- 7 tips & tricks pentru combaterea risipei alimentare
- Recomandări de rețete pentru a combate risipa alimentară
Food waste nu e un subiect care să fie abordat pe Twitter sau LinkedIn numai ca să dai bine. Food waste e o problemă reală. În momentul de față, peste 800 de milioane de oameni suferă de malnutriție severă, în contextul în care ⅓ din mâncarea comestibilă, la nivel global, e irosită sau pierdută.
Risipa alimentară impactează fiecare latură a societății, dar în special sănătatea populației, mediul și economia. Schimbarea începe cu tine. Rămâi cu noi pentru a afla totul despre food waste, dar și cum poți combate risipa de alimente, folosind diverse tips and tricks care te salvează când ești pe punctul de a arunca un fruct ceva mai copt, sau un aliment care se apropie de data de expirare.
Risipa alimentară și efectele sale
Ziua Mondială a Mâncării se celebrează pe 16 octombrie. În această zi, și nu numai, se promovează sustenabilitatea alimentară și importanța rezervelor durabile de hrană, care sunt amenințate în contextul încălzirii globale.
După cum am spus și în partea introductivă, risipa de alimente influențează puternic mai mult de o ramură a societății.
Din punct de vedere social
- În fiecare an, o treime din mâncarea pregătită pentru consum (evaluată la aproximativ 1-1,3 miliarde de tone și 1 trilion USD) este aruncată sau pierdută. Aceasta ar fi suficientă pentru a hrăni 3 miliarde de oameni.
- Apa din mâncarea risipită ar putea fi folosită de 9 miliarde de oameni (aproximativ 200 de litri de persoană/zi).
- Mâncarea risipită în prezent în Europa ar putea hrăni 200 milioane de oameni, cea risipită în America Latină ar putea hrăni 300 milioane de oameni, iar cea din Africa, tot 300 milioane de oameni.
- Uitându-ne individual la grupele de alimente, cele mai risipite anual sunt fructele și legumele (40-50%), peștele (35%), cerealele (30%), semințele, carnea și lactatele (20%).
- Se anticipează că până la mijlocul secolului al XXI-lea, populația globală va ajunge la 9 miliarde de oameni. Pentru a satisface cererea pieței, producția de mâncare ar trebui să fie cu 70% mai mare decât în momentul de față.
Din punct de vedere ecologic
- Pe lângă impactul social, risipa alimentară are o puternică influență negativă și asupra mediului. Deșeurile alimentare sunt trimise la gropi de gunoi, unde putrezesc și produc gaz metan, al doilea cel mai cunoscut gaz de seră. Prin urmare, aruncarea alimentelor contribuie la schimbările climatice la care suntem martori cu toții.
- Mai mult decât atât, avem de-a face și cu o risipă semnificativă de apă, din cauza food waste-ului. Conform Institutului Mondial pentru Resurse, 24% din apa folosită anual în agricultură e irosită. Acest 24% e echivalentul a 170 trilioane de litri de apă.
Din punct de vedere economic
- Food waste înseamnă pierderi mari pentru fermieri și prețuri și mai mari pentru consumatori.
- În țările în curs de dezvoltare, 40% din risipa alimentară se produce după recoltare, în etapele de prelucrare. În țările dezvoltate, peste 40% din risipa de alimente se întâmplă la nivelul vânzătorului și al consumatorului.
- Promoțiile din supermarket încurajează food waste-ul. Dacă vezi produse la reducere, e posibil să cumperi mai mult, chiar dacă nu ai neapărat nevoie de ele.
Cum contribuie aspectul produselor la risipa de mâncare?
- La nivelul vânzării cu amănuntul, cantități enorme de mâncare sunt irosite din cauză că se pune un accent mult prea mare pe aspectul alimentelor. În SUA, o jumătate din fructele și legumele produse anual sunt aruncate, pentru că sunt considerate „stricate” sau „urâte”. În cifre, asta înseamnă 60 milioane de tone de fructe și legume risipite.
- Din cauza standardelor de calitate impuse, bazate mult prea mult pe aspectul alimentelor, culturi întregi nu sunt cultivate și sunt lăsate să putrezească.
- În Europa, între 40% și 60% din peștele prins e irosit, pentru că nu îndeplinește standardele de calitate impuse de supermarketuri.
Care e diferența dintre „expiră la data de” și „a se consuma de preferință înainte de data de”?
Conform unui studiu realizat de Respect Food, 63% dintre oameni nu cunosc diferența dintre cele două mențiuni, prezente pe ambalajul oricărui produs. Mâncărurile pe care se specifică „A se consuma de preferință înainte de” pot fi consumate și după data indicată pe ambalaj, doar că acestea nu vor fi la calitate maximă. Cu toate acestea, păstrat în condiții optime, alimentul poate fi consumat în siguranță. Dacă ambalajul spune despre un produs perisabil că „expiră la data de”, atunci nu se mai recomandă consumul alimentului respectiv după termenul limită.
Combaterea risipei alimentare: Tips & tricks
1. Fă cumpărături inteligent
Deși cumpărăturile în masă – o dată sau de două ori pe lună – sună mai bine pentru că implică mai puține drumuri la supermarket, studiile arată că această metodă duce la o risipă alimentară mai mare.
Pentru a evita să cumperi lucruri de care nu ai nevoie, sau cantități mult prea mari de mâncare, încearcă să ajungi la cumpărături măcar o dată pe săptămână. Nu merge înfometat, pentru că – știi și tu – „ochii sunt mai mari decât stomacul”, și vei avea tendința să cumperi tot raftul. Fă-ți o listă și încearcă să te ții de ea. Amintește-ți de alimentele care ți-au rămas în frigider și în cămară, și fă-ți un plan al meselor. Gândește-te și la ce vrei să gătești când îți alcătuiești lista de cumpărături, dar ia în calcul și faptul că, uneori, e posibil să vrei să ieși la restaurant, sau să comanzi takeout.
2. Depozitează mâncarea corect
Păstrarea mâncării în condiții improprii contribuie semnificativ la risipa alimentară. Mulți nu știu cum să depoziteze fructele și legumele pentru a le prelungi termenul de valabilitate, fapt care duce la alterarea și degradarea rapidă și, sfârșesc prin a fi aruncate.
Iată ce alimente nu ar trebui să fie niciodată ținute la frigider, ci la temperatura camerei:
- Cartofi;
- Roșii;
- Usturoi;
- Castraveți;
- Ceapă.
Etilena e produsă de unele fructe și legume, în timpul procesului de coacere. Așezate în apropierea altor legume sau fructe, ele produc îngălbenire și degradare. Iată ce alimente emit etilenă când se coc:
- Banane;
- Avocado;
- Roșii;
- Ceapă verde;
- Piersici;
- Pepene galben.
Nu trebuie ținute în preajma:
- Cartofilor;
- Merelor;
- Ardeilor verzi, roșii sau galbeni;
- Salatelor;
- Fructelor de pădure.
Pentru a te bucura câteva zile de frunze fresh de salată, pune pe ele șervete îmbibate în apă rece.
3. Conservă mâncarea
Știai că alimentele se pun la murat încă din anul 2400 î. Hr.? Oamenii foloseau saramura sau oțetul drept metodă de conservare a legumelor și fructelor.
Uscarea, conservarea, fermentarea, congelarea și maturarea sunt alte mijloace prin care poți combate risipa de mâncare. În ziua de azi, cea mai comună metodă e congelarea. Poți congela absolut totul – de la pâine și aluaturi pentru prăjituri, până la carne, legume pregătite pentru supe cremă, sau orice leftovers ai în casă.
4. Nu mai cataloga alimentele drept „bune” sau „rele”, după aspect
Majoritatea consumatorilor au tendința de a căuta perfecțiunea când ajung la raionul de legume-fructe. Ai observat totuși că, de multe ori, căpșunile perfecte n-au niciun gust, în timp ce roșiile puțin lovite sunt cele mai suculente și mai gustoase? Nu cataloga alimentele mai puțin aspectuoase drept „stricate” fiindcă exact acestea provin, cel mai probabil, din grădinile producătorilor locali și sunt lipsite de toxine. Pentru combaterea risipei alimentare, unele supermarketuri dedică un raion cu fructe și legume pe cale de expirare, la preț redus.
5. Organizează-ți frigiderul
Regula de aur e „FIFA” – first in, first out. Consumă prima oară alimentele care expiră mai repede. Pe lângă asta, păstrează-ți frigiderul organizat.
Expresia „out of sight, out of mind” e cât se poate de reală deci, dacă uiți de un măr după un vas voluminos, ai toate șansele să te trezești cu fructe putrezite și mirosuri neplăcute.
6. Nu arunca resturile de mâncare
De câte ori n-ai ieșit în oraș pentru o pizza bună, dar ochii ți-au fost mai mari decât stomacul și ai ales-o pe cea mai mare, cu tot felul de toppinguri și nebunii? Nu te-a lăsat inima să lași jumătate în farfurie, așa că ai luat-o acasă, dar după câteva zile la frigider, într-o cutie de carton, ai aruncat-o. Fie ai uitat de ea, fie ai avut alte mese în plan, cert e că mâncarea ce rămâne de pe o zi pe alta, contribuie extrem de mult la risipa alimentară.
Încearcă să păstrezi ce îți rămâne de la o masă în caserole de sticlă, închise etanș. O poți consuma în câteva zile de la depozitare, sau o poți da unui om care chiar are nevoie de ea. Dacă stai la casă și ai animale prin curte, găinile, cățeii și pisicile pot ajuta la combaterea risipei de mâncare.
7. Compostează mâncarea
Resturile alimentare se pot composta. Rezultatul obținut poate fi folosit în diverse moduri: drept îngrășământ pentru plante, arbuști sau pomi fructiferi, sau în grădină, pe suprafața solului, pentru a proteja straturile de legume în anotimpul rece.
Poți composta alimente bogate în azot (coji de ouă, resturi de legume și fructe, pâine, zaț de cafea, resturi de ceai) și carbon (ramuri, fâșii de lemn, hârtie, carton, coji de nuci sau alune, orez).
Recomandări de rețete pentru a combate risipa alimentară
Creativitatea e altă metodă pentru combaterea risipei de mâncare. Cum? Ne-am inspirat de la unii dintre cei mai iubiți foodies și am venit cu idei de rețete prin care poți salva alimentele din frigiderul tău, pe cale să se strice. Iată sugestiile noastre:
Rulouri-aperitiv cu lipie
Aperitivul perfect nu exi… Și aici ne oprim, pentru că Mădălina ne demonstrează contrariul. Pe lângă faptul că există, mai e și extrem de gustos și te mai salvează și de aruncarea alimentelor din frigider. Farmecul rulourilor cu lipie e tocmai versatilitatea lor. Hummus, falafel, varză roșie și castravete murat? Cremă de brânză vegană, pastă de avocado, roșii uscate și măsline? Cremă de tofu, morcov ras fin, semințe de cânepă și jalapenos? Tu ce-ai încerca?
Brioșe sărate
Nico – sau Foodieopedia, cum o știm de pe blogul ei – ne dă încă o idee pentru un aperitiv delicios care, pe lângă faptul că-ți salvează legumele și brânzeturile de la a fi aruncate, se mai face și super rapid. Pune o diversitate de verdețuri și legume de tot felul, și bucură-te de un aperitiv colorat. Ba mai mult, brioșele astea sunt perfecte și pentru zilele în care ești pe fugă. Puse într-o caserolă, cu un iaurt de băut în geantă, te alegi cu o gustare rapidă pentru un minut de respiro, într-o parcare din Cluj.
Quiche with leftovers
Gretei i-a venit o idee fantastică: hashtag-ul #DeNearuncat. Din categoria rețetelor care combat risipa alimentară e și acest quiche. Pentru blat n-ai nevoie de altceva decât: făină, apă, un praf de sare, un ou și unt. Înăuntru? Ce vrei tu! Greta a folosit brânzeturile rămase pe un platou și spanac. Tu poți folosi orice aliment e pe cale să se strice. Ciuperci, ardei, mezeluri? Fii creativ!
Supă cremă de legume
Nu există legume care să nu fie salvate într-o supă cremă. Pe lângă faptul că se face extrem de rapid, te mai bucuri și de o varietate de nutrienți și vitamine. Personalizeaz-o în funcție de gusturile tale, ale familiei, sau în funcție de alimentele care stau să se strice în frigider sau în cămară. Antonela Munteanu ne propune o variantă mixtă, delicioasă. Nu uita de crutoanele de pâine!
Dovlecei umpluți, la cuptor
Când carnea din supa de pui nu se mănâncă, se… reciclează! Cum? Ne arată Andreea: dovlecei umpluți, la cuptor. Carnea se dă pe mașină și se adaugă tot felul de legume și condimente: miezul dovleceilor, morcovi, ardei gras roșu, pastă de ardei, sos de roșii. Nu uita să razi parmezan la final! Un deliciu!
Budincă de pâine, cu măr și nucă
Probabil unul dintre cele mai irosite alimente e pâinea. Alina Butnar o transformă într-un deliciu, care miroase a copilărie. Rețeta nu e complicată, iar ingredientele sunt la îndemâna oricui. Pâine veche, ouă, lapte, unt, mere tăiate cuburi, nuci prăjite și măcinate, și vanilie și scorțișoară, pentru un plus de aromă. Încearc-o lângă un pahar mare de lapte!
Brownie cu banane și unt de arahide
Operațiunea #SalvațiBananele a fost înființată la cererea Flaviei Florean și nu ne pare rău deloc! Bananele sunt unele dintre cele mai risipite fructe și asta pentru că se coc destul de rapid și ai tendința să uiți de ele. Ce bine că poți îmbina utilul cu plăcutul, sub numele de „Brownie cu banane și unt de arahide”.