Sărbătorirea Sfintelor Paşti la români este una dintre cele mai importante tradiţii populare româneşti celebrată nu doar la noi în ţară, ci şi în întreaga lume, de către creştinii de pretutindeni. După cum bine ştii, Paștele nu are o dată anume, dar se ţine cont de o regulă fixă: se serbează întotdeauna în duminica imediat următoare lunii pline, de după echinocţiul de primăvară.
Să aflăm mai multe despre mâncărurile tradiţionale care nu lipsesc de Paşti de pe mesele românilor, de ce se vopsesc ouăle în culoarea roşie, dar şi ce restaurante din orașul tău propun dish-uri delicioase, tradiționale. Rezervă-ți o masă cu Bookingham!
Paştele la români – scurt istoric
Poporul român celebrează Paştele de mai bine de 2000 de ani, sărbătoare ce simbolizează Învierea lui Iisus Hristos. O altă conotaţie îi este atribuită: o sărbătoare a primăverii şi a renaşterii naturii.
Dacă te-ai întrebat vreodată de unde vine numele de “Paşti”, te lămurim noi. Din punct de vedere etimologic, cuvântul “Paște” este împrumutat din ebraică de la cuvântul “pesah”, care înseamnă “trecere”. Ulterior, Pasca – celebrul desert nelipsit de pe mesele românilor – este cea căruia i-a fost atribuit numele sărbătorii, fiind singurul preparat culinar care se găteşte doar în această perioadă. De asemenea, sărbătorile Pascale se mai numesc şi “Mielul Paştilor”, denumire consacrată după bucatele care se pun pe masă: friptura de miel la cuptor şi drob de miel.
Din punct de vedere spiritual, românii se pregătesc cu multă dedicare pentru a celebra acest moment important, cu numeroase datini şi bucate. Unele s-au pierdut de-a lungul timpului, altele s-au readaptat, cert este că, în această perioadă, timpul petrecut cu cei dragi și mesele împreună rămân la fel de valoroase.
Masa de Paşti: tradiţii şi obiceiuri
Sâmbăta dinaintea Paştelui este plină de activităţi culinare, pentru a satisface toți pofticioșii. Probabil mai ţii minte când erai copil, iar mirosul preparatelor aburinde, abia scoase din cuptor, îţi lăsau gura apă. Vorbim despre ouă roşii, pască, drob de miel, friptură de miel la cuptor, suculentă și crocantă. Toate acestea sunt nelipsite de pe masa de Paști. Ele devin un adevărat răsfăţ pentru familie şi musafiri, fiind un “must” care ne satisface papilele gustative. Cu toate acestea, sărbătorile sunt despre timpul alături de cei dragi, deci nu face excese alimentare! Dacă totuşi nu te-ai putut abţine, descoperă ce trebuie să faci pentru o detoxifiere a organismului.
O tradiţie importantă pe care toţi românii o respectă cu prilejul acestei sărbători este înroşirea ouălor în Joia Mare. Oul este simbolizat ca fiind elementul vieţii şi al reînnoirii. În trecut, culoarea roşie se făcea cu scoarţă de arin roşu, însă acum se folosesc vopsele speciale pe bază de prafuri colorante. Pe lângă culoarea roşie, în unele regiuni se respectă “încondeierea ouălor” care înseamnă decorarea acestora cu modele diferite, pictate manual. Desenele se fac cu o chişiţă – un instrument special – şi cu ceară de albine.
Conform legendei, culoarea roșie atribuită ouălor face referire la sângele lui Iisus Hristos. Nelipsite sunt și culorile:
- galben – face referire la lumina Soarelui;
- verde – simbolizează forța naturii;
- albastru – amintește de seninul cerului.
Masa festivă de Paște: Ce e special pentru fiecare regiune
Masa de Paşti este servită, de obicei, în familie, alături de oamenii dragi. Cu această ocazie, te răsfeţi cu cele mai delicioase preparate culinare tradiţionale, nelipsite fiind ouăle roşii, friptura de miel la cuptor, pasca sau vestitul cozonac de Paşti. De asemenea, nici aperitivele – drobul de miel, şunca afumată, cașul sau ceapa verde – nu se lasă mai prejos în preferințele românilor.
Muntenia şi Oltenia
Ouăle şi preparatele din miel sunt cele mai comune mâncăruri puse pe masa de Paşti, indiferent de regiune. Locuitorii din zona Munteniei şi Olteniei preferă şi stufatul, un preparat delicios realizat din carne de miel şi verdeţuri de primăvară, amestecate cu ceapă şi usturoi.
Tot în Oltenia, se prepară şi tocana de miel cu legume, sub forma unei supe lichide, asezonată cu praz.
Bucovina
Obiceiul ouălor încondeiate sau “muncite”, cum se mai numesc în Bucovina, este respectat aici în cele mai mici detalii. Bucovinenii sunt recunoscuţi pentru măiestria şi răbdarea pe care le au folosesc atunci când decorează şi înfrumuseţează ouăle, respectând întru totul semnificaţia obiceiului. Ca peste tot în România, şi în Bucovina se ciocnesc ouă fierte, însă ce îi deosebeşte de restul regiunilor, în materie de artă culinară, este mielul miniatural, sculptat de către bucătari și bucătărese, în unt.
Moldova
Dacă ajungi în Moldova de Paşte, vei avea ocazia să guşti de la locuitorii zonei din borşul de miel specific zonei, gătit cu mare drag şi spor de către iubitorii gastronomiei. La acesta, se adaugă verdeţuri de sezon precum ştevie, leuştean, loboda şi borş acru de putină.
Ardeal
În zona Ardealului, în perioada Paştilor, pofticioșii preferă ciorba de miel sau de ied, cu multă smântână, aromatizată cu tarhon. Tot aici, se prepară şunca fiartă, care se serveşte alături de celelalte mâncăruri tradiţionale, nelipsite de pe masa de Paşti. La final, un pahar mic de pălincă este preferatul ardelenilor care, spun ei, “ajută la digestie”. Nu putem garanta acest lucru, însă, dacă ai băut mai multă palincă decât este recomandat, te ajutăm noi cu o serie de remedii mahmureală care te vor ajuta să te pui repede pe picioare.
Mâncăruri de Paști: Ce nu lipsește de pe mesele românilor
Drob de miel
Drobul de miel este una dintre mâncărurile tradiționale care nu lipsesc de pe masa de Paști. Acesta se poate consuma simplu sau se mai poate adăuga carne de pasăre, măsline verzi și ouă de prepeliță, în funcție de preferințe.
Friptura de miel la cuptor
Un alt deliciu culinar în pragul sărbătorilor pascale este friptura de miel la cuptor. Pentru un plus de savoare, se adaugă condimente de tot felul, usturoi și vin alb, obicei comun în zona Banatului.
Pasca de Paște
Pasca de Paște este desertul preferat al românilor în pragul acestei sărbători. Fie că este simplă, cu brânză, ciocolată sau smântână, fiecare regiune are propria preferință și rețetă. De exemplu, în Ardeal, pasca se mănâncă simplă, aluatul fiind moale și pufos, ca o combinație între pâine și cozonac. În Moldova, pasca moldovenească – așa cum o numesc locuitorii zonei – se prepară cu brânză dulce de vaci și stafide.
Aperitive de Paști
Pe lângă preparatele tradiționale prezentate și savurate de toată lumea în prag de sărbătoare, masa de Paști este completă atunci când adaugi nelipsitele aperitive de Paști: chiftele din carne, mini-pateuri, plăcintă, brânzeturi și legume proaspete.
Restaurante de la care poți comanda preparate pentru masa de Paști
Dacă nu ai învăţat încă reţeta de drob sau de pască a bunicii şi nici nu te pricepi la aperitive sau platouri, nu-ţi face griji! Sunt o mulţime de restaurante care îţi livrează acasă masa de Paşti sau preparatele culinare preferate, iar noi ţi le vom prezenta unul câte unul, pentru a te bucura în voie de sărbătorile pascale.
- The Old Sibiu, București: Poți alege dintr-o varietate de aperitive, feluri principale și deserturi. Bineînțeles, nu poți da greș cu salata de boeuf, cea de icre, friptura de miel și cozonacii.
- Terasa Florilor, Bucureşti: Dacă la masa de Paşti, ai invitaţi prieteni care preferă carnea, dar şi vegetarieni, la Terasa Florilor, găseşti de comandat meniul ideal. Uite câteva cuvinte cheie: borș de miel, stufat de miel, drob de pui, salată boeuf, salată de vinete, pască de paște, cozonac. Și lista continuă.
- Sub Tâmpa, Braşov: Ce-ar fi Paștele fără un platou festiv? Pe lângă clasicele aperitive, restaurantul brașovean îți încântă papilele gustative cu friptură de miel cu os, în sos aromat, cu o garnitură de legume coapte. La desert, nu dai greș cu rulada cu zmeură, pasca de brânză fără cocă, sau clasicul cozonac, umplut cu muuuultă nucă.
- Turnul Berarilor, Piatra-Neamț: E locul perfect pentru a combina mâncărurile cu berea. Acest lucru nu e o excepție nici de sărbătorile pascale când, pentru a te desfăta cum trebuie cu drobul bavarez de miel, trebuie să alegi o bere brună lângă.
- Lordinu, Bistriţa-Năsăud: Ruladă de pui în bacon, creveți în crustă, mix de măsline murate, nelipsitul drob de miel și crochete de cașcaval, la aperitiv. Felurile principale pot fi formate din ciorbă acră de ied sau ciorbă de burtă, sărmăluțe cu ciolan, la oală de lut, sau friptură. Dulciurile sunt de toate felurile: cornulețe asortate, cozonaci și pască.
