Veg(etari)an?
Din păcate, majoritatea are tendința de a pune semnul „=” între a fi vegetarian și a fi vegan. Adevărul e că vorbim de fapt despre două diete diferite, bazate pe valori etice, care vin la pachet cu o serie de beneficii, dar și riscuri, pentru sănătatea organismului.
Dacă nu poți rămâne pentru întregul story, uite un key takeaway:
Probabil nu știai că oamenii adoptă dieta vegetariană încă din anii 700 î.Hr., pe când dieta vegană a devenit populară mult mai recent. Asemănarea principală constă în excluderea consumului de carne din alimentație. Diferența este că, pe lângă carne, veganii elimină și lactatele, ouăle, mierea și orice alte produse derivate, de origine animală. Mai mult decât atât, veganii nu vor promova nici produsele realizate din piele naturală sau mătase.
Vegetarianismul
Ce înseamnă?
Conform Vegetarian Society, vegetarienii sunt persoane care nu mănâncă produse derivate din sacrificarea animalelor. Astfel, vegetarienii nu consumă:
- Carne (porc, vită, vânat, pasăre, curcan, rață etc.)
- Pește și fructe de mare
- Insecte
- Gelatină, cheag și alte tipuri de proteină animală
- Grăsimi de origine animală.
Cu toate acestea, ei pot mânca produse de origine animală, care nu implică sacrificarea acestora.
- Ouă
- Lactate (lapte, brânzeturi, iaurt etc.)
- Miere.
Pentru a-și lua necesarul de nutrienți, vegetarienii compensează prin consumul unei game variate de legume, fructe, nuci, boabe integrale, cereale, semințe și înlocuitori pentru carne, provenite din toate aceste sortimente.
De câte tipuri sunt vegetarienii?
Deoarece dieta este una mai puțin strictă decât cea vegană, de-a lungul timpului au apărut foarte multe variații ale vegetarianismului.
1. Lacto-Ovo-Vegetarienii. Nu consumă niciun fel de carne, dar consumă ouă și lactate.
2. Lacto-Vegetarienii. Nu consumă carne și ouă, dar consumă lactate.
3. Ovo-Vegetarienii. Nu consumă carne și lactate, dar consumă ouă.
4. Pesco-Vegetarienii. Nu consumă carne cu excepția peștelui și a fructelor de mare. De asemenea, consumă și ouă și produse lactate.
5. Macrobioticii. Consumă alimente organice, bio și de sezon. Produsele cele mai întâlnite sunt cerealele, legumele, fructele și semințele, fiind pregătite prin fierbere, coacere sau gătire la aburi. Evită alcoolul, cafeaua, carnea, zahărul sau dulciurile în exces. Această extensie a vegetarianismului își are originea în Japonia, urmărind un echilibru spiritual.
6. Fructarienii sau frugivorii. Consumă în mod predominant fructe. De menționat că dieta include și fructele plantelor, precum roșiile, nucile, semințele, fasolele sau oricare alte boabe. Motivul din spatele alegerii lor e că refuză să distrugă viața plantelor. Mâncând doar fructul, ei aleg partea care îi permite plantei să trăiască în continuare.
7. Semi-vegetarienii. Consumă carne de pasăre și pește, lactate și ouă.
Veganism
Ce înseamnă?
Vegan Society definește veganismul drept „un stil de viață care încearcă să excludă, pe cât posibil, toate formele de sacrificare și exploatare a animalelor în orice scop, dar mai ales pentru mâncare și îmbrăcăminte”.
Veganii evită consumul de:
- Carne (porc, vită, vânat, pasăre, curcan, rață etc.)
- Pește și fructe de mare
- Insecte
- Gelatină, cheag și alte tipuri de proteină animală
- Grăsimi de origine animală
- Ouă
- Lactate
- Miere.
Unii dintre ei extind veganismul mai departe de dieta alimentară, refuzând orice produs care implică – direct sau indirect – exploatarea sau sacrificarea animalelor. Acestea ar fi:
- Piele naturală
- Mătasea
- Ceara de albine
- Lâna
- Săpunuri, lumânări și orice alte produse care conțin grăsimi animale (seu)
- Produse din latex care conțin cazeină (cazeina e rezultatul proteinei din lapte)
- Cosmetice și alte produse care au fost testate pe animale.
De câte tipuri sunt veganii?
Deși consumă numai produse de origine vegetală, și veganii pot fi de mai multe tipuri:
- Raw-Veganii. Evită consumul produselor de origine animală, precum și alimentele gătite la temperaturi care depășesc 48°C.
- Paleo-Veganii. Aceștia îmbină dieta paleo (dietă bazată pe consumul alimentelor cum se găsesc în natură) cu cea vegană, deci paleo-veganii consumă alimente așa cum se găsesc în natură, cu excepția produselor de origine animală.
Etica din spatele vegetarianismului și veganismului
Unul dintre cele mai des întâlnite motive pentru care oamenii recurg un stil de viață vegan sau vegetarian este de natură etică.
Vegetarienii refuză să consume alimente care provin din sacrificarea animalelor (orice tip de carne), dar mănâncă produse de natură animală (ouă, lactate, miere), atât timp cât știu că animalele nu suferă și sunt crescute în condiții adecvate. Veganii se opun acestor practici. Ei consideră că oamenii n-ar trebui să abuzeze sub nicio formă de produse de origine animală, fie că vorbim de alimente, îmbrăcăminte, știință sau divertisment.
Impactul dietelor vegetariene și vegane asupra sănătății
Conform studiilor realizate de Academia de Nutriție și Dietetică, dieta vegană și cea vegetariană reprezintă opțiuni viabile pentru un stil de viață sănătos, indiferent de vârstă, atât timp cât sunt bine planificate.
Studiile arată că dietele vegane și vegetariene sunt slabe în grăsimi saturate și colesterol. Mai mult decât atât, ele conțin un nivel ridicat de vitamine, fibre, minerale și compuși sănătoși de natură vegetală.
Unul dintre riscurile acestor diete apare atunci când organismul e privat de anumite minerale și nutrienți necesari. Studiile arată că veganii și vegetarienii pot avea un deficit de Omega-3, fier, calciu și vitamina D, influențând negativ bunăstarea fizică și psihică. O altă vitamină extrem de importantă este B12. Deficiența sa poate duce la anemie, boli cardiovasculare, infertilitate, un sistem nervos deficitar și o sănătate proastă a oaselor.
Alternative pentru alimentele care nu sunt incluse în dietele vegane și vegetariene
- Pentru necesarul de proteine: soia, tofu, fasole, mazăre, linte, ciuperci, unt de arahide, cereale integrale, cânepă, semințe (dovleac, floarea-soarelui, in, chia, susan), nuci (fistic, caju, pecan, macadamia, cocos). De asemenea, vegetarienii pot opta pentru proteinele care se regăsesc în ouă.
- Pentru necesarul de Fier: broccoli, stafide, tofu, mazăre, cereale integrale, spanac, și fructe (smochine, pere, curmale, caise, prune, rodii).
- Pentru vitamina B12: fulgi de drojdie, ciuperci și alge marine, lapte de soia. Pentru a se asigura aportul de B12, se pot lua suplimente alimentare.
- Pentru Calciu: lactatele sunt o sursă importantă de calciu. Veganii pot consuma soia, migdale, salate kale, broccoli, varză, spanac, năut.
- Pentru Zinc: brânzeturile conțin zinc, dar și soia, lintea, fasolea, seminţele și nucile.
- Pentru acizii grași Omega-3: aceștia se găsesc în principal în pește. Biftecul tartar de somon sau ton e o alegere excelentă pentru asta. Totuși, se pot asimila și din tofu și produse din soia, semințe de dovleac, nuci, semințe de in, ulei de rapiță.
- Pentru necesarul de Seleniu: drojdie de bere, cereale integrale, broccoli, orez brun, usturoi, ceapă, fenicul, pătrunjel.
Key takeaway
Vegetarienii și veganii ar trebui să:
- își analizeze aportul zilnic de nutrienți;
- își măsoare nivelul de nutrienți din sânge;
- ia suplimente conform prescripțiilor medicale;
- rezerve cu Bookingham data viitoare când ies în oraș!
Orice stil de viață ai adopta și orice dietă ai ține, cu Bookingham, găsești localurile perfecte pentru tine. Rezervarea o faci cât ai clipi, de pe site sau direct din aplicație, și nu rămâne decât să te pregătești pentru următoarea vizită în restaurantele vegetariene sau vegane din orașul tău.